Abtibilde pe care scrie: "Votat 2024" sunt asezate pe o masa intr-o sectie de votare, in timpul primului tur al alegerilor prezidentiale, in Bucuresti, duminica, 24 noiembrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
The key points are temporarily unavailable. You can still read the full Story below.
Main Points
Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură pentru România, fiind marcat de integrarea parțială în spațiul Schengen, un calendar electoral dens și o criză instituțională fără precedent în perioada postdecembristă. Integrarea în spațiul Schengen La 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Această măsură a permis călătorilor să circule către alte state membre fără controale sistematice, impunând totodată reorganizarea fluxurilor de pasageri în aeroporturi. Decizia a fost fundamentată pe un acord al Consiliului UE din 30 decembrie 2023. Aderarea deplină a fost blocată inițial de Austria, care a invocat preocupări legate de migrația ilegală. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a susținut pe parcursul anului o abordare etapizată. Situația s-a deblocat pe 9 decembrie 2024, când Austria a anunțat oficial că nu se mai opune aderării terestre. Ulterior, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE a decis eliminarea controalelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. Calendarul electoral și fragmentarea politică România a organizat în 2024 patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. La scrutinul din 9 iunie, alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi la alegerile europarlamentare, urmată de AUR (14,93%) și Alianța Dreapta Unită (8,71%). În cadrul alegerilor locale desfășurate simultan, PSD și PNL au câștigat majoritatea mandatelor la nivel național, în timp ce Nicușor Dan a obținut un nou mandat de primar general al Capitalei. Alegerile parlamentare, desfășurate pe 1 decembrie, au confirmat fragmentarea scenei politice, cu PSD clasându-se pe primul loc, urmat de AUR, PNL și USR. Intrarea în legislativ a unor formațiuni precum S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) a subliniat ascensiunea curentelor naționaliste și anti-sistem. Criza alegerilor prezidențiale Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a generat o surpriză majoră: candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, cu 22,94% din voturi, bazându-și campania în principal pe platforme online precum TikTok. Elena Lasconi (USR) a ocupat locul al doilea, cu 19,18%, devansându-l pe Marcel Ciolacu (PSD) cu o diferență de 2.742 de voturi. Campania lui Călin Georgescu, axată pe teme de suveranitate națională și critică la adresa partidelor tradiționale, a atras atenția autorităților asupra modului de promovare și a posibilelor intervenții externe. Evoluțiile ulterioare, marcate de decizii ale Curții Constituționale, au condus la anularea scrutinului prezidențial, declanșând o criză politică și instituțională majoră la finalul anului 2024. Article source: Mediafax | Image credit: Mediafax
Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură pentru România, fiind marcat de integrarea parțială în spațiul Schengen, un calendar electoral dens și o criză instituțională fără precedent în perioada postdecembristă. Integrarea în spațiul Schengen La 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Această măsură a permis călătorilor să circule către alte state membre fără controale sistematice, impunând totodată reorganizarea fluxurilor de pasageri în aeroporturi. Decizia a fost fundamentată pe un acord al Consiliului UE din 30 decembrie 2023. Aderarea deplină a fost blocată inițial de Austria, care a invocat preocupări legate de migrația ilegală. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a susținut pe parcursul anului o abordare etapizată. Situația s-a deblocat pe 9 decembrie 2024, când Austria a anunțat oficial că nu se mai opune aderării terestre. Ulterior, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE a decis eliminarea controalelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. Calendarul electoral și fragmentarea politică România a organizat în 2024 patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. La scrutinul din 9 iunie, alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi la alegerile europarlamentare, urmată de AUR (14,93%) și Alianța Dreapta Unită (8,71%). În cadrul alegerilor locale desfășurate simultan, PSD și PNL au câștigat majoritatea mandatelor la nivel național, în timp ce Nicușor Dan a obținut un nou mandat de primar general al Capitalei. Alegerile parlamentare, desfășurate pe 1 decembrie, au confirmat fragmentarea scenei politice, cu PSD clasându-se pe primul loc, urmat de AUR, PNL și USR. Intrarea în legislativ a unor formațiuni precum S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) a subliniat ascensiunea curentelor naționaliste și anti-sistem. Criza alegerilor prezidențiale Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a generat o surpriză majoră: candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, cu 22,94% din voturi, bazându-și campania în principal pe platforme online precum TikTok. Elena Lasconi (USR) a ocupat locul al doilea, cu 19,18%, devansându-l pe Marcel Ciolacu (PSD) cu o diferență de 2.742 de voturi. Campania lui Călin Georgescu, axată pe teme de suveranitate națională și critică la adresa partidelor tradiționale, a atras atenția autorităților asupra modului de promovare și a posibilelor intervenții externe. Evoluțiile ulterioare, marcate de decizii ale Curții Constituționale, au condus la anularea scrutinului prezidențial, declanșând o criză politică și instituțională majoră la finalul anului 2024.
News Desk is the editorial publishing account for Tringlobe Media News, covering breaking news, public affairs, entertainment, community developments and regional stories across Trinidad and Tobago, the Caribbean and internationally.
