MEDIAFAX 35. 2024: România, între aderarea parțială la Schengen și anularea alegerilor prezidențiale. Un an electoral fără precedent

Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură pentru România, fiind marcat de integrarea parțială în spațiul Schengen, un calendar electoral dens și o criză instituțională fără precedent în perioada postdecembristă. Integrarea în spațiul Schengen La 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Această măsură a permis călătorilor să circule către alte state membre fără controale sistematice, impunând totodată reorganizarea fluxurilor de pasageri în aeroporturi. Decizia a fost fundamentată pe un acord al Consiliului UE din 30 decembrie 2023. Aderarea deplină a fost blocată inițial de Austria, care a invocat preocupări legate de migrația ilegală. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a susținut pe parcursul anului o abordare etapizată. Situația s-a deblocat pe 9 decembrie 2024, când Austria a anunțat oficial că nu se mai opune aderării terestre. Ulterior, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE a decis eliminarea controalelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. Calendarul electoral și fragmentarea politică România a organizat în 2024 patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. La scrutinul din 9 iunie, alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi la alegerile europarlamentare, urmată de AUR (14,93%) și Alianța Dreapta Unită (8,71%). În cadrul alegerilor locale desfășurate simultan, PSD și PNL au câștigat majoritatea mandatelor la nivel național, în timp ce Nicușor Dan a obținut un nou mandat de primar general al Capitalei. Alegerile parlamentare, desfășurate pe 1 decembrie, au confirmat fragmentarea scenei politice, cu PSD clasându-se pe primul loc, urmat de AUR, PNL și USR. Intrarea în legislativ a unor formațiuni precum S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) a subliniat ascensiunea curentelor naționaliste și anti-sistem. Criza alegerilor prezidențiale Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a generat o surpriză majoră: candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, cu 22,94% din voturi, bazându-și campania în principal pe platforme online precum TikTok. Elena Lasconi (USR) a ocupat locul al doilea, cu 19,18%, devansându-l pe Marcel Ciolacu (PSD) cu o diferență de 2.742 de voturi. Campania lui Călin Georgescu, axată pe teme de suveranitate națională și critică la adresa partidelor tradiționale, a atras atenția autorităților asupra modului de promovare și a posibilelor intervenții externe. Evoluțiile ulterioare, marcate de decizii ale Curții Constituționale, au condus la anularea scrutinului prezidențial, declanșând o criză politică și instituțională majoră la finalul anului 2024.

Article source: Mediafax | Image credit: Mediafax