Dependența copiilor de dispozitivele mobile a devenit o preocupare majoră, psihologii subliniind necesitatea unei implicări mai active a părinților în gestionarea acestui fenomen. În contextul în care Uniunea Europeană analizează măsuri legislative, precum „EU Kids Act”, pentru a limita accesul minorilor la rețelele sociale, specialiștii atrag atenția că responsabilitatea principală revine mediului familial. Psihologul Bogdan Cotiga susține că, cel puțin până la vârsta de 10–11 ani, părinții dețin controlul și responsabilitatea asupra comportamentului copiilor. Acesta avertizează împotriva tendinței de a transfera vina către anturaj, influenceri sau platformele online. Potrivit specialistului, atunci când părinții nu alocă timp sau interes pentru a se conecta cu nevoile emoționale ale copiilor, aceștia tind să găsească înlocuitori în mediul virtual. Cotiga recomandă o abordare bazată pe dialog, în care părintele să asculte și să trateze copilul ca pe un egal, construind astfel o relație de încredere care să facă sfaturile parentale mai credibile. În ceea ce privește limitarea timpului petrecut în fața ecranelor, psihologul consideră că interdicția și blocarea dispozitivelor rămân, în practică, singurele soluții eficiente, având în vedere atractivitatea mediului virtual. El compară această măsură cu regulile de siguranță rutieră, subliniind că rolul părinților este de a ghida utilizarea tehnologiei pentru educație și informare, nu doar de a impune restricții. Datele recente susțin gravitatea fenomenului. Un studiu realizat de GBD Research pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) arată că adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani petrec, în medie, 5 ore și 33 de minute pe internet zilnic, în timp ce tinerii între 18 și 24 de ani petrec 5 ore și 29 de minute. Aproape jumătate din acest timp este dedicat rețelelor sociale. Studiul ANCOM mai relevă o discrepanță între percepția riscurilor și utilizarea efectivă a platformelor. Deși adolescenții sunt cei mai activi utilizatori, aceștia identifică riscurile asociate platformelor online – precum dezinformarea, conținutul nepotrivit sau fraudele – în proporții mult mai mici decât restul categoriilor de vârstă. De exemplu, doar 23% dintre adolescenți consideră riscantă utilizarea TikTok, comparativ cu o medie generală de 47%. De asemenea, 62% dintre adolescenți au declarat că nu utilizează instrumente de monitorizare a timpului petrecut online, subliniind nevoia unei supravegheri mai atente și a unei educații digitale mai riguroase.
Article source: Adev&acaron;rul | Image credit: Adev&acaron;rul