Tot mai mulți preadolescenți, influențați de modelele promovate pe rețelele sociale precum TikTok, manifestă un interes crescut pentru utilizarea pudrelor proteice în scopul dezvoltării musculare. Deși aceste suplimente au fost asociate tradițional cu adulții care practică fitness, ele încep să fie consumate tot mai frecvent de copii de 12-13 ani, ridicând semne de întrebare în rândul părinților și al specialiștilor cu privire la necesitatea și siguranța acestora în perioada de creștere. Experții avertizează că dorința de a obține o musculatură definită rapid este alimentată de conținutul digital care promovează standarde estetice nerealiste. Elena Coșbuc, specialist în nutriție și stil de viață, subliniază că dezvoltarea musculară depinde de un cumul de factori, precum antrenamentul adaptat vârstei, alimentația echilibrată, somnul și recuperarea. Conform recomandărilor europene, aportul proteic necesar pentru copiii cu vârste între 11 și 14 ani este de aproximativ 0,9 grame pe kilogram de greutate corporală pe zi. Specialista atrage atenția că, de multe ori, carențele nutriționale ale adolescenților provin din obiceiuri alimentare nesănătoase, cum ar fi omiterea micului dejun sau consumul excesiv de produse de tip fast-food, pe care un shake proteic nu le poate compensa. Din punct de vedere medical, utilizarea suplimentelor fără o evaluare prealabilă poate prezenta riscuri. „Problema este folosirea lor fără să știm dacă sunt necesare, ce conțin produsele și cum se potrivesc în alimentația copilului”, explică Elena Coșbuc. Aceasta menționează că excesul de proteine poate fi problematic pentru copiii cu afecțiuni renale preexistente, iar anumite produse pot conține ingrediente precum cofeină, creatină sau îndulcitori care nu sunt potrivite pentru această grupă de vârstă. Pe lângă aspectele nutriționale, specialiștii atrag atenția asupra impactului psihologic. Aurora Oprea, consilier vocațional și fost profesor de biologie, observă că fitness-marketingul promovează o viziune limitată asupra masculinității, redusă la masă musculară și forță brută. „Se creează un risc major ca acești băieți să își măsoare valoarea personală doar prin hormoni și centimetri de țesut muscular hipertrofiat”, afirmă ea. Presiunea grupului și teama de a fi „veriga slabă” îi determină pe mulți adolescenți să caute scurtături, ignorând faptul că imaginile văzute online sunt adesea rezultatul unor iluzii digitale sau al unor corpuri augmentate care nu pot fi obținute organic la 13 ani. În ceea ce privește gestionarea acestei situații, experții recomandă părinților să evite interdicțiile bruște, care pot duce la consumul ascuns de suplimente. În schimb, este recomandată o abordare bazată pe comunicare și pe evaluarea dietei curente. Specialiștii sugerează ca necesarul de proteine să fie acoperit prioritar prin surse alimentare naturale, precum ouăle, lactatele, peștele, carnea, leguminoasele, nucile și semințele, și subliniază importanța consultării unui specialist înainte de introducerea oricărui tip de supliment în dieta unui copil.
Article source: Adev&acaron;rul | Image credit: Adev&acaron;rul