În prima săptămână a lunii noiembrie 2026, o serie de alerte false cu bombă a vizat zeci de curse aeriene în Europa, provocând devieri de zboruri, închideri temporare de piste și intervenții ale forțelor aeriene. Deși niciun dispozitiv exploziv nu a fost descoperit în urma verificărilor, incidentele au generat perturbări majore în traficul aerian și au mobilizat resurse considerabile din partea autorităților. Cronologia evenimentelor a început marți, 3 noiembrie, cu amenințări vizând zboruri ale companiilor Ryanair, LOT, SAS și Wizz Air. Joi, 5 noiembrie, a avut loc cel mai amplu val de alerte, afectând curse precum LOT Varșovia–Paris și Aer Lingus Dublin–Roma, care a fost deviată în Normandia. Vineri, 6 noiembrie, incidentele au continuat, vizând nouă zboruri de la și spre Praga, precum și patru curse deasupra Franței. În acest context, Ungaria a escortat trei aeronave civile, printre care o cursă TAROM care efectua zborul Praga–București. În România, autoritățile au gestionat mai multe alerte. Joi, 5 noiembrie, au fost vizate o cursă KLM spre Tel Aviv, o cursă Wizz Air Milano–București și, conform relatărilor din presă, o cursă Air Serbia. Vineri, 6 noiembrie, cursa TAROM ROT226 a aterizat la Otopeni sub escortă militară, fiind supusă unui control pirotehnic. Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat ulterior că toate amenințările primite în România au fost false. Impactul acestor alerte a fost disproporționat: în timp ce expeditorul a avut nevoie doar de o conexiune la internet pentru a trimite e-mailuri, statele au fost obligate să mobilizeze piloți de vânătoare, echipe antitero și personal aeroportuar. Eurocontrol a raportat zeci de zboruri afectate, subliniind dificultățile logistice cauzate de procedurile stricte de siguranță, care impun aterizarea și verificarea completă a oricărei aeronave vizate de o amenințare. Ancheta privind autorii acestor mesaje este în desfășurare, fiind îngreunată de natura transfrontalieră a incidentelor. Au existat revendicări contradictorii, unele mesaje fiind semnate de grupări precum „Male State Fighters” sau sub numele „Mihail Andropov”, însă autoritățile nu au confirmat nicio legătură directă între acești semnatari și amenințări. Fondatorul mișcării ruse „Male State”, Vladislav Pozdniakov, a negat orice implicare. Oficialii europeni și naționali au abordat incidentele cu prudență. În timp ce unii miniștri au menționat posibilitatea unui „război psihologic” sau a unei „agresiuni hibride”, Uniunea Europeană a precizat că nu este încă stabilit dacă alertele sunt coordonate. Experții atrag atenția asupra diferenței dintre aceste alerte false și incidente anterioare confirmate, precum cel al coletelor incendiare din 2024 sau atacul cu dronă de la Leipzig, unde au existat probe materiale clare și atribuiri oficiale către actori statali. În prezent, autoritățile analizează patru scenarii principale: acțiunea unui grup independent, o operațiune susținută de un stat prin intermediari, activitatea unor imitatori oportuniști sau o strategie de uzură menită să pregătească terenul pentru sabotaje fizice. Cooperarea prin intermediul agențiilor europene, precum Europol și Eurojust, rămâne esențială pentru identificarea autorilor și gestionarea riscurilor viitoare.
Article source: Adev&acaron;rul | Image credit: Adev&acaron;rul